mad
Comentarii diverse

Romanian Rock Meeting - Pain of Salvation, Von Hertzen Brothers, White Walls & Goodbye to Gravity (Arenele Romane, Bucureşti)
     media: 0.00 din 0 voturi

Începutul de octombrie aduce o vreme crunt de rece şi numai gândul unui concert în aer „aproape” liber (o copertină pentru ploaie) îmi dă fiori pe şira spinării. Ideea unei deplasări la Arenele Romane, în condiţii de posibile precipitaţii, nu le surâde multor amatori de metale; iar dacă adaug promovarea destul de vagă a evenimentului şi lipsa de cultură muzicală a unora ca mine, ce au auzit una-alta de Pain of Salvation, dar nu s-au deranjat să asculte cu atenţie – iată reţeta sigură pentru public puţin la un concert genial.

Dar să nu încep cu concluziile, ci s-o iau uşurel, cu Goodbye to Gravity – trupă nouă, muzicieni vechi, cu experienţă, rodaţi prin alte trupe din underground-ul românesc. Alex Pascu (bas, ex-Thunderstorm pare-se desfiinţată, ex-Graven) e sufletul trupei, agitat nevoie mare, aşa cum mulţii îl ştiu deja. Alături de el, Vlad Ţelea (chitară, ex-Thunderstorm, ex-Rising Shadow unde bătea în tobe) şi Bogdan Enache (tobe, ex-Thunderstorm) par să constituie scheletul unei trupe ce încearcă să renască sub alt nume şi cu o stea mai norocoasă. Stilul se îndreaptă tot spre heavy-metal, cu elemente core (pe partea de voce, remarcate în special la diferenţele de timbru între strofă şi refren) şi influenţe din southern rock – Down îmi vine adesea în minte. Îmi place trupa şi aerul proaspăt pe care-l aduce; succes deci, Goodbye to Gravity!

Despre White Walls am auzit numai cuvinte de laudă şi înainte, şi după ce i-am văzut prima dată. Ceva mai familiar acum cu Mad Man Circus, publicul nu-i mai priveşte ca pe nişte ciudaţi originali ai metalului autohton, ci ca pe o evidentă speranţă de a revigora scena. Înfiptă în structuri complexe ce adaugă metalului progresiv asperităţi dure, muzica celor patru constănţeni seduce în ciuda greutăţii cu care poate fi disecată şi digerată; totuşi, dacă ai răbdare şi măcar un strop de intuiţie vei recunoaşte că eşti în faţa unor muzicieni extrem de talentaţi şi inspiraţi.

Eu, personal, n-am auzit până acum de Von Hertzen Brothers; şi nu cred că greşesc considerând că mă înscriu între cei 90% din spectatori care ar spune acelaşi lucru. Ca scuză am numărul enorm de formaţii din Finlanda, ţară în care se zice că fiecare tânăr activează în cel puţin o trupă. Drept contra-scuză am rock-ul progresiv foarte bine punctat cu care Von Hertzen Brothers îmi captează definitiv atenţia. Îmi place mult această trupă; sună extrem de închegat, omogen şi cu o identitate destul de clară, iar dramatismul expresiei lui Mikko von Hertzen (voce) exprimă cel mai bine mesajul finlandezilor. Cum standul de merchandise este mai bogat decât mă aşteptam, voi avea ocazia să aprofundez acasă ideea lor de muzică, în intimitate şi căldură; ştiu de pe acum că nu voi fi dezamăgită, chiar dacă nu mă lămuresc pe deplin despre ce-i vorba cu aceşti Von Hertzen Brothers. Şi în caz că vă întrebaţi, da, sunt şi fraţi în trupa asta, cei trei care dau direct nasul cu publicul.

În timp ce se aude pe fundal Road Salt Theme, siluetele suedezilor din Pain of Salvation apar mai întâi în umbră, pe piedestalurile din decor, şi-mi dau seama că atmosfera aceasta densă, încărcată de fum, în care umbra şi lumina difuză se întrepătrund, este în sine parte a muzicii. Mai departe, am ocazia să mă conving de faptul că, fără să ştiu, cultura mea muzicală e mai săracă fără albumele Pain of Salvation; promit că voi recupera, iar concertul ce urmează este un început ideal. Solistul-chitarist Daniel Gildenlöw, principalul compozitor şi poet al trupei, ne face cunoştinţă cu stilul încântător de ciudat al Pain of Salvation, care trece de la melancolic la rupturi abrupte, apocaliptice parcă, şi înapoi la tonuri dulci, visătoare. Revolta şi sensibilitatea se revarsă din fiecare fragment muzical, iar rock-ul progresiv arată, încă o dată, că are atâtea cotloane neexplorate. Pe suportul muzical se împletesc gândurile suedezilor, transpuse în versuri extrem de personale despre existenţă, natura umană, divinitate, război sau dragoste, adică acele cărămizi ce clădesc omul.

Aşa cum este de aşteptat, piesele de bază ale concertului se învârt în jurul dublului album Road Salt: Linoleum şi No Way (de pe prima parte, One), respectiv Softly She Cries, 1979, To the Shoreline, Conditioned şi Trough the Distance (din partea a doua, Two). Publicul este cucerit fără drept de apel, căci nu poţi rămâne indiferent la dăruirea cu care Pain of Salvation îmbracă în formă artistică trăiri intense, iar această formă este genial concepută. E tot mai frig şi aburul înconjoară chipurile muzicienilor, ceea ce însă nu-i împiedică să ne arate ce înseamnă dăruire pe scenă, cadrul unor deosebite fineţuri instrumentale. Sper că simt la rândul lor răsplata din insistenţa cu care se cere bisul. În mod surprinzător, Daniel Gildenlöw trece în spatele tobelor pentru primul cover al serii, Come Together (The Beatles), apoi îşi reia rolul de frontman la Working Class Hero (John Lennon). Finalul îi lasă pe mulţi muţi de uimire în faţa modului în care aerul vibrează când Hallelujah (Leonard Cohen) răsună cu putere, clar şi profund, de parcă Arenele s-ar fi transformat într-o catedrală de acustică regală. Superb sfârşit de concert, aşa cum merită o astfel de reprezentaţie cu adevărat artistică, venită din partea unei trupe în care nu au lipsit frământările frecventelor schimbări de componenţă. Acum, când părăsesc amfiteatrul având încă în urechi pasaje de o stranie frumuseţe, îmi fac procese de conştiinţă: oare de ce mi-a luat atâta să privesc spre Pain of Salvation? Ce-i drept, nu întotdeauna te simţi pregătit să întâlneşti ceva vecin cu desăvârşirea.

Fotografii

  postat de jaxe13 in 2011-10-09 23:56 | Concerte 0 comentarii


Comentarii


Numele tau:   (obligatoriu)
 
URL:
 
Email:   (obligatoriu, ascuns)
 
Antispam:
 
Mesajul tau
Tagurile HTML nu sunt permise in textul comentariului
 
Vreau notificare prin email la noile comentarii
:):(:d:">:((:d|:x8-|/:):o:-?:-":-w;)[-(:)>-#:-s(~~)**==*-:)o:-)3:-o:(|):)):-??:-ss<):)<:-p=:)>:d<@};-[-o<^:)^#-o$-)%%-%-((%)(*)(:|8->8-x8-}:)]:-$:-&:*:-\:-<:>:-@:-b:-j:-l:p:-s:-c:-h:-t:|:o):@):^o;));;)=((=))=d>=p~>-)>:)>:/>:p@-)b-(b-)|-)l-)o-+o->o=>x([-x~:>~o)~X(=; mai multe
   
 
 
Powered by www.ablog.ro
X
Termeni si conditii de utilizare